| |
|
|
|
|
| PREMIERĂ - EVENIMENT. “PAGINI DIN CRAII DE CURTEA VECHE”, dupǎ Mateiu Caragiale |
Teatrul Metropolis prezintǎ primul din seria celor două mari recitaluri de teatru,susţinute de nume sonore ale scenei şi filmului românesc:
ALEXANDRU REPAN
FLORIN PIERSIC Jr.
Continuînd tradiţia de a aniversa mari actori ai teatrului românesc, Teatrul Metropolis vǎ aşteaptǎ sâmbǎtǎ, 29 mai, ora 20:00 la premiera spectacolului “Pagini din Craii de Curtea Veche”, dupǎ Mateiu Caragiale,un magistral recital de teatru oferit de ALEXANDRU REPAN cu ocazia implinirii a 45 de ani de carieră şi 70 de ani de viaţǎ.
El însuşi spirit matein, rǎzboinicul cuceritor din viatǎ dar şi de pe scenǎ, Dimitrie Cantemir al filmului românesc, eternul june prim cu un talent de excepţie – remarcat şi încurajat de Horia Lovinescu, absolvent al Facultǎtii de Istorie înaintea celei de Artǎ Dramaticǎ, ALEXANDRU REPAN ne întinde nada poveştilor acestor “‘alter ego’ ai noştri, atît de intimi nouǎ, balcanicilor, acestor ‘trei crai’”, dupǎ cum îi caracteriza George Cǎlinescu.
“Scris pe masa din restaurant, la tripou, în sala de şedinţe a judecǎtorului de pace, culoare verde...” iatǎ cum nota în jurnalul sǎu, Mateiu Caragiale, în 1921, despre Partea a II-a a “Crailor”, “Cele trei hagialîcuri”
“ Ce vreţi, sîntem aici la porţile Orientului, unde totul se înfǎţiseazǎ mai puţin grav “ Raymond Poincaré
Levantini, boemi, cavaleri decadenţi ai sindrofiilor culinare bucureştene şi nelipsiţi ai Casei Arnotenilor - ce se aflǎ astazi in spatele actualei cladiri a CEC-ului, pigmentanţi cu acea esentǎ tare de parfum al nopţilor pierdute, Pantazi, Paşadia şi Gore Pirgu trǎiesc bucuria banchetelor platoniciene, fǎcând apel la argot-ul atât de pitoresc şi savuros mânuit cu atata eleganta de Mateiu Caragiale. Absenteişti ai vieţii publice şi visǎtori, danteşti pâna in mǎduva oaselor, epicureni şi iconoclaşti, craii au voluptatea viciului dar si nobleţea cavalerilor medievali. Odatǎ intraţi pe tǎrâmul crailor...purtaţi de inegalabilul şi inconfundabilul glas al lui Repan, “cu atare atmosferǎ de viciu şi de vrajǎ, cu atari zaimfuri de transfigurare peste realitǎţile cotidiene şi vulgare, suntem, de fapt, pe drumul întâmpinǎrii Crailor de Curtea Veche (Perpessicius)
Fiul cel dintîi al lui I.L. Caragiale, nǎscut în anul şi doar la câteva zile de data la care urma sǎ aibǎ loc premiera piesei “D-ale carnavalului”, 1885, Mateiu Ion Caragiale se naşte din legǎtura pe care tatǎl sǎu a avut-o pe vremea când lucra la Regia Monopolurilor, adicǎ la 33 de ani, cu Maria Constantinescu, rentierǎ, mai tânǎrǎ decât autorul celebrei Scrisori pierdute, cu 12 ani. Ulterior, Mateiu va fi adoptat de familia Caragiale, ca urmare a casatoriei tatǎlui cu Alexandrina, fiica celebrului arhitect Gaetano Burelly.
Prozator, pictor, istoric şi herald, Mateiu se va lupta 17 ani cu proza Craii de Curtea Veche începutǎ în anii 1910, fiind încheiatǎ în anul 1927, si publicatǎ de editura “Cartea Româneascǎ” în 1929.
Raluca Moisan
coordonator spectacole
secretar literar
|
| Inapoi la noutati |
| |
 |  |
 |  |
| |
|
|
|
|
