Creeaza cont   Ai uitat parola?         BUZUNARUL CU PÂINE de Matei Vişniec Prezentare “De ce Buzunarul? Un text inteligent.Vorbeste despre noi.Asa cum suntem.Cinici si superficiali. Inteligenti si penibili.Generosi si lasi. Noi cu toate cele ale noastre. Bune si rele. Intr-o lume inghetata in vorbe. Nemiscata. O lume caraghioasa si trista in acelasi timp. Un text emotionant. Visniec undeva intre Caragiale si Beckett. Si ce atatea cuvinte!...De ce Buzunarul? Pentru ca imi face pur si simplu mare placere sa exist in aceasta piesa.“ Oana PELLEA “Poate ca toate situatiile cu care ne intalnim in viata noastra au fost create pentru ca spiritul nostru sa se vada in ele, ca intr-o oglinda si sa poata deveni, treapta cu treapta, intamplare de intamplare, mai bun, mai generos, mai intelept, mai asemanator celui ce ne-a creat. Si, daca am inteles asta, nu vad de ce nu ne-am bucura, nu vad de ce nu am da si altora bucuria venita odata cu intelegerea. Buzunarul ...este o astfel de intamplare, o astfel de intelegere, deci...Bucurati-va!” MIHAI-GRUIA SANDU “BUZUNARUL CU PÂINE este o piesa... realista. Simpla prin situatia dramatica, piesa devine universala, in sensul cel mai dureros, prin felul in care se dezvolta. Morala acestei istorii atinge partea invizibila a lasitatii noatre, atat de caracteristica naturii umane. Din cauza filozofarii excesive pe tema virtutilor si frumusetii actiunii, personajele mele raman paralizate tocmai atunci cand ar trebui neaparat sa actioneze. Asta nu va aminteste de ceva cunoscut?” MATEI VISNIEC Buzunarul cu pâine este o piesă realistă, simplă prin situaţia dramatică, devenind universală prin sensul ei dureros, capătând substanţă pe măsură ce drama se dezvoltă. Morala acestei istorii atinge partea invizibilă a laşităţii noastre, atât de caracteristică naturii umane. Tocmai din cauza filozofării excesive pe tema virtuţiilor şi frumuseţii actiunii, personajele rămân paralizate exact atunci când ar trebui să acţioneze. Elementele parabolei sunt absurde, asemeni universului beckettian, Omul cu baston şi Omul cu pălarie (apropiindu-se de figurile lui Vladimir si Estragon din Aşteptându-l pe Godot), vor trăi o experientă revelatorie, totul gravitând în jurul unei fântani secate. Un joc şi un exerciţiu al puterii, voinţei şi liberului arbitru. Faţă de tipurile din drama absurdă, cele două personaje ale lui Vişniec sunt figuri mai bine conturate. Scriitura nu este una criptată, ci, dimpotriva, este una vie, alerta, tratând caractere individuale, dureri si spaime nu întotdeauna proprii umanitatii, ci chiar acestor inşi pasageri. Utopia, oricat de neverosimila, devina una iminenta şi perfect posibilă. Personajele lui Vişniesc nu trăiesc într-o lume abandonata, ci sunt prezente, angrenate într-o problematică existentiala, tulburatoare. --------------------------------- Maiestrie in provocarea emotiei – Buzunarul cu paine Un spectacol de "teatru adevarat", simplu, fara artificii, dar care transmite o puternica emotie publi¬cului, il conduce abil de la ras la o lacrima discret provocata, ofera Oana Pellea si Mihai-Gruia Sandu, atat ca actori, cat si ca regizori ai piesei lui Matei Visniec, "Buzunarul cu paine". De-a lungul timpului am urmarit mai multe spectacole, in diverse versiuni regizorale, cu piesa lui Matei Visniec, "Buzunarul cu paine". Este o comedie in stil absurd, amara, in care doua personaje comenteaza desco¬perirea unui caine, ce a fost aruncat de cineva intr-o fantana secata. Povestea este, evident, un pretext de a arata binele si raul ce salasluiesc in fiecare dintre noi. Nici o versiune regizorala, de pana acum, nu a reusit sa impuna emotionant tema propusa de dramaturg. Oana Pellea si Mihai-Gruia Sandu si-au asumat ca actori, dar si ca regizori, sa ne trezeasca la realitate, sa ne provoace sa gandim la generozitatea si lasitatea intalnite la tot pasul, specifice oricarui om, si au reusit un spectacol admirabil, unicat in peisajul teatral actual. Iata ca si actorii pot fi regizori, bazandu-se pe harul lor ca interpreti! Fara sa-si caute nici un sprijin in scenografie si efecte de imagini teatrale, pe o scena goala, cu un mic "tub" plasat in mijlocul ei pentru a marca fantana - de unde se sugereaza ca latra, uneori, disperat, un caine -, cei doi construiesc impresionant un univers prin interpretarea cu maiestrie a personajelor. Doi domni in frac, cu melon, "cinici si superficiali, inteligenti si penibili, ge¬nerosi si lasi" - ca orice individ de astazi - comenteaza cauzele pentru care acel "suflet" a ajuns in fantana. Pretextul comentariilor e speculat cu rafinament de Oana Pellea si Mihai-Gruia Sandu. Sunt de un comic irezistibil constatarile situatiilor, inteligent plasate si redate cu nuante si expresia adecvata de Oana Pellea. Este cuceritor prin sinceritatea impusa, prin atitudini diverse, Mihai-Gruia Sandu. Cu finete, personajul Oanei Pellea plaseaza si accente dramatice in unele momente, cu directa adresa la spectator. Pentru cateva secunde actrita iese, de fapt, din pielea personajului si subliniaza cate o replica pentru a atentiona ca suntem, adeseori, lipsiti de umanitate, egoisti, lasi si servili, in comportamentul nostru zilnic. Daca alti regizori incarcau metaforic finalul reprezentatiei, de asta data el este surprinzator de simplu si provocator pentru spectatori. Se arata ca personajele, in urma comentariilor aprige pe seama intalnirii cu un incident pe care nu stiu cum sa-l rezolve, au invatat ceva, si-au schimbat acidul comportament. Dupa ce s-au caznit sa arunce o bucata de paine "sufletului" parasit in fantana, cei doi vor veni alaturi de spectatori si le vor imparti cu piosenie, cu dragoste, paini. Se vor transforma caracterial, vor fi umani, dornici de comunicare si ajutor fata de semeni. Spectatorul a sanctionat prin ras comportamentul lor ridicol pana la acest moment, dar la final, cu o lacrima ivita discret, le priveste gestul trezirii la generozitate. Acest spectacol remarcabil, ce merita a fi vizionat pentru ca nu va nemultumi pe nimeni, este realizat de Teatrul Metropolis in colaborare cu Asociatia ERUDIO. Si mai trebuie subliniat ca acesti maestri ai "teatrului adevarat", Oana Pellea si Mihai-Gruia Sandu sunt actori independenti, neangajati teatrului institutionalizat, dar care slujesc Thalia cu daruire. Romania Libera Ileana Lucaciu --------------------------------- Piesa "Buzunarul cu pâine", de Vişniec, va fi prezentată în capitale francofone Piesa de teatru "Buzunarul cu pâine", scrisă de Matei Vişniec, va fi prezentată, până pe 27 martie, în mai multe capitale francofone, cum ar fi Luxemburg, Paris, Rabat şi Beirut, în cadrul evenimentelor organizate cu ocazia Zilei Internaţionale a Francofoniei, a anunţat MAE. Tot pentru a marca Ziua Internaţională a Francofoniei, care se sărbătoreşte pe 20 martie, ambasadori ai statelor francofone la Bucureşti şi publicul larg vor participa, până pe 27 martie, atât în România, cât şi în străinătate, la o serie de alte evenimente culturale şi diplomatice. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), evenimentele vor urmări promovarea diversităţii şi a valorilor francofone şi vor pune în evidenţă identitatea francofonă a României şi contribuţia culturii române la spaţiul francofon. MAE va organiza pe 20 martie, la Clubul Diplomatic, începând cu ora 17.00, o întâlnire cu absolvenţii programului „Eugen Ionescu”, destinat cercetătorilor şi doctoranzilor din statele francofone din Sud, finanţat de Guvernul României şi gestionat împreună cu Agenţia Universitară a Francofoniei. sursa:www.cotidianul.ro ---------------------------------  Descarca PDF